Reprezentanții autorităților publice locale din Republica Moldova, semnatare ale Convenției Primarilor pentru Climă și Energie – Est (CoM-East), au participat, în perioada 19–23 octombrie 2026, la o vizită de studiu în România, dedicată schimbului de experiență în domeniul energiei durabile, adaptării la schimbările climatice, dezvoltării urbane și rurale inteligente și atragerii finanțărilor europene.
Vizita a fost organizată în cadrul programului EU4ClimateResilience, implementat de GIZ, în colaborare cu Convenția Primarilor pentru Climă și Energie, cu participarea reprezentanților GIZ Moldova și ai Alianței pentru Eficiență Energetică și Regenerabile (AEER).
Programul a inclus întâlniri cu reprezentanți ai administrațiilor locale, prezentări ale proiectelor implementate și vizite în teren în Cluj-Napoca, Alba Iulia și comuna Ciugud, oferind participanților posibilitatea de a analiza soluții concrete pentru eficiență energetică, energie regenerabilă, mobilitate durabilă, infrastructură verde-albastră, digitalizarea serviciilor publice și dezvoltare comunitară.
Un obiectiv central al vizitei a fost înțelegerea modului în care autoritățile locale din România transformă strategiile și angajamentele climatice în proiecte investiționale, mobilizează resurse financiare și dezvoltă servicii publice mai eficiente și mai accesibile pentru cetățeni.
Cluj-Napoca: investiții strategice, energie durabilă și regenerare urbană
Prima etapă a programului a avut loc la Cluj-Napoca, unde delegația din Republica Moldova a fost primită la Primăria Municipiului Cluj-Napoca și a participat la o întâlnire cu primarul Emil Boc. Discuțiile au vizat viziunea de dezvoltare a municipiului, rolul administrației locale în promovarea tranziției verzi, capacitatea de atragere a finanțărilor și importanța parteneriatelor dintre sectorul public, universități, mediul de afaceri și societatea civilă.
În cadrul prezentărilor susținute de Liviu Purtător și echipa Primăriei Cluj-Napoca, participanții au cunoscut proiectele municipale din domeniul energiei durabile, mobilității urbane și infrastructurii verzi. Potrivit informațiilor prezentate de municipalitate, valoarea proiectelor implementate și aflate în derulare se ridică la aproximativ 600 de milioane EUR, iar portofoliul investițiilor majore prezentat, care include proiecte de infrastructură metropolitană, mobilitate și dezvoltare verde, însumează aproximativ 4,4 miliarde EUR.
Printre exemplele evidențiate s-au numărat investițiile în eficiența energetică a instituțiilor de învățământ, instalarea sistemelor fotovoltaice, modernizarea transportului public și extinderea spațiilor verzi. Conform datelor prezentate, peste 70% din flota de transport public este deja nepoluantă.
Cluj-Napoca face parte din Misiunea europeană „100 de orașe inteligente și neutre climatic până în 2030” și participă în rețele europene precum Convenția Primarilor, Eurocities și URBACT, valorificând cooperarea internațională pentru dezvoltarea și implementarea proiectelor.
Un exemplu concret de regenerare urbană a fost Parcul Feroviarilor, vizitat de delegație în aceeași zi. Cu o suprafață de aproximativ 5,3 hectare, parcul a fost modernizat și integrat într-o viziune mai amplă de dezvoltare a unui coridor verde-albastru de-a lungul râului Someș.
Proiectul a inclus plantarea a 510 arbori și a peste 30.000 de plante de talie mică, amenajarea aleilor pietonale și pentru bicicliști, a pasarelelor, pavilioanelor multifuncționale și spațiilor de recreere. Lacurile de retenție și grădinile pluviale reprezintă soluții bazate pe natură care contribuie la gestionarea apelor meteorice și la creșterea rezilienței climatice.
Pentru participanții din Republica Moldova, experiența Cluj-Napoca a demonstrat că investițiile în energie și infrastructură verde pot fi abordate integrat, contribuind simultan la reducerea impactului asupra mediului, adaptarea climatică și îmbunătățirea calității vieții.
Alba Iulia: de la angajamente climatice la proiecte finanțabile
Cea de-a doua etapă a vizitei a avut loc în municipiul Alba Iulia, unde participanții au explorat experiența administrației locale în utilizarea instrumentelor de planificare, pregătirea proiectelor investiționale și accesarea finanțărilor europene.
În cadrul întâlnirii cu echipa Primăriei Municipiului Alba Iulia, o atenție deosebită a fost acordată Planului de Acțiune pentru Energie Durabilă și Climă (SECAP) și modului în care acesta poate fi utilizat pentru fundamentarea deciziilor și prioritizarea investițiilor locale. Au fost prezentate inițiative în domeniul eficienței energetice, energiei regenerabile, mobilității urbane, infrastructurii verde-albastre și adaptării la schimbările climatice.
Participanții au discutat despre sistemele de monitorizare a consumurilor energetice, tehnologiile inteligente de management al clădirilor, instrumentele de finanțare europeană și posibilitățile de mobilizare a resurselor suplimentare, inclusiv prin obligațiuni municipale.
Experiența Alba Iulia a evidențiat, totodată, rolul echipelor specializate, al continuității instituționale și al investițiilor în dezvoltarea competențelor personalului administrației publice locale.
Programul a fost completat de vizite în teren, care au permis participanților să observe aplicarea soluțiilor de energie durabilă și infrastructură verde în proiecte concrete. La Centrul rezidențial pentru persoane vârstnice, delegația a cunoscut modul în care sunt utilizate sistemele geotermale pentru asigurarea confortului termic și creșterea eficienței energetice, evidențiind potențialul tehnologiilor regenerabile în modernizarea infrastructurii sociale.
Un alt obiectiv vizitat a fost Parcul Dendrologic „Dr. Ioan Vlad”, amenajat printr-un proiect cu finanțare europeană în valoare de aproximativ 2,66 milioane EUR. Parcul se întinde pe o suprafață de peste 21 de hectare și găzduiește peste 1.100 de specii de arbori și plante din întreaga lume. Acest exemplu a evidențiat rolul infrastructurii verzi în conservarea biodiversității, integrarea naturii în dezvoltarea urbană, adaptarea la schimbările climatice și crearea unor spații de recreere pentru comunitate.
Vizita la Alba Iulia a oferit participanților o perspectivă practică asupra modului în care proiectele bine pregătite, capacitatea instituțională și accesul la finanțare pot susține modernizarea serviciilor publice și dezvoltarea unor comunități mai reziliente.
Ciugud: un model de Smart Village pentru dezvoltarea comunităților rurale
Ultima etapă a programului de vizite a avut loc în comuna Ciugud, județul Alba, cunoscută în România pentru promovarea conceptului Smart Village, prin care tehnologia, educația, infrastructura, dezvoltarea economică și serviciile publice sunt integrate într-o abordare comună de dezvoltare rurală.
Experiența Ciugudului a demonstrat că modernizarea și inovarea nu sunt rezervate exclusiv orașelor mari, ci pot fi realizate și în comunitățile rurale prin atragerea investițiilor, utilizarea finanțărilor europene și dezvoltarea capacităților administrative.
Unul dintre principalele obiective vizitate a fost Școala Gimnazială Ciugud – Ciugud Smart School, modernizată prin integrarea tehnologiilor inteligente pentru controlul iluminatului, încălzirii, răcirii și ventilației. Clădirea dispune de un sistem de management al clădirii (BMS) și de senzori de prezență, lumină și CO₂, care permit adaptarea condițiilor din sălile de clasă și optimizarea consumului energetic. Dotările includ table interactive, dispozitive digitale și tehnologii de realitate virtuală, oferind elevilor acces la instrumente educaționale moderne.
Un alt subiect de interes a fost gestionarea deșeurilor și implicarea cetățenilor. În Ciugud, colectarea separată este organizată pe categorii, conform unui calendar comunicat gospodăriilor, fiind completată de compostarea deșeurilor biodegradabile. Inițiativele de educație ecologică și mecanismele de stimulare a reciclării contribuie la implicarea comunității, inclusiv a copiilor.
Participanții au cunoscut și experiența Grupului de Acțiune Locală „Asociația Țara Secașelor Alba-Sibiu”, care reunește 25 de unități administrativ-teritoriale din județele Alba și Sibiu. Prin Strategia de Dezvoltare Locală 2023–2027, implementată în cadrul abordării europene LEADER, GAL-ul susține colaborarea dintre autoritățile publice, mediul de afaceri și societatea civilă pentru identificarea priorităților și finanțarea inițiativelor adaptate nevoilor comunităților.
Delegația a explorat, de asemenea, experiența administrației locale în digitalizarea serviciilor publice, prin dezvoltarea conceptului de primărie fără hârtie, care permite cetățenilor să acceseze servicii și să efectueze plăți online, reducând timpul și formalitățile administrative. Au fost prezentate și investițiile în iluminat inteligent, infrastructură publică, mobilitate electrică și dezvoltare economică locală, inclusiv prin amenajarea unei zone industriale care contribuie la atragerea activităților economice și crearea locurilor de muncă.
Vizita la centrul dedicat persoanelor vârstnice a completat această perspectivă, evidențiind importanța integrării serviciilor sociale și a bunăstării locuitorilor în dezvoltarea comunității.
Rezultatele vizitei: experiențe aplicabile și oportunități pentru comunitățile din Republica Moldova
Vizita de studiu a oferit reprezentanților autorităților locale din Republica Moldova oportunitatea de a analiza modele de investiții, soluții tehnologice și mecanisme de cooperare instituțională care pot fi adaptate la contextul și necesitățile comunităților pe care le reprezintă.
Printre principalele rezultate ale schimbului de experiență se numără:
- Consolidarea cunoștințelor privind transformarea obiectivelor SECAP în priorități investiționale și proiecte concrete;
- Familiarizarea cu soluții de eficiență energetică, energie regenerabilă și management inteligent al clădirilor publice;
- Identificarea unor abordări de dezvoltare a infrastructurii verde-albastre și de integrare a soluțiilor bazate pe natură în adaptarea climatică;
- Înțelegerea mecanismelor de atragere a finanțărilor europene și a rolului capacității instituționale în pregătirea proiectelor;
- Explorarea modelelor Smart Village, a digitalizării serviciilor publice și a implicării cetățenilor în dezvoltarea comunitară;
- Facilitarea dialogului și a schimbului de experiență între reprezentanții autorităților locale și instituțiile partenere din Republica Moldova și România.
Experiențele din Cluj-Napoca, Alba Iulia și Ciugud au evidențiat că tranziția verde și dezvoltarea durabilă nu depind exclusiv de dimensiunea unei localități sau de resursele sale bugetare, ci și de capacitatea administrației de a defini priorități clare, de a pregăti proiecte viabile, de a atrage investiții și de a construi parteneriate durabile.
Pentru semnatarii Convenției Primarilor – Est din Republica Moldova, exemplele analizate constituie o sursă de inspirație pentru dezvoltarea unor noi inițiative în domeniul energiei durabile, rezilienței climatice, modernizării infrastructurii și îmbunătățirii serviciilor publice.
Vizita a contribuit la consolidarea dialogului și a cooperării dintre participanți și instituțiile-gazdă, oferind o bază utilă pentru valorificarea experiențelor europene în viitoare proiecte locale.
Programul EU4ClimateResilience, implementat de GIZ, în colaborare cu Convenția Primarilor pentru Climă și Energie, sprijină consolidarea capacităților locale de abordare a provocărilor climatice și promovarea soluțiilor durabile, contribuind la dezvoltarea unor comunități mai eficiente energetic, mai reziliente și mai bine pregătite pentru viitor.
