Provocările climatice, soluțiile de dezvoltare urbană durabilă și oportunitățile de cooperare pentru accelerarea tranziției energetice au fost discutate în cadrul evenimentului „Town Hall COP Chișinău 2026”, desfășurat la 30 octombrie 2026, la Primăria municipiului Chișinău. Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților publice, organizațiilor internaționale, instituțiilor de profil, mediului academic și societății civile, oferind o platformă de dialog privind prioritățile climatice locale și integrarea acestora în agenda internațională.
Organizat de
Primăria municipiului Chișinău și proiectul Convenția Primarilor – Est (CoM East), în contextul celei de-a 31-a Conferințe a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP31), evenimentul a urmărit identificarea provocărilor și soluțiilor pentru dezvoltarea unui oraș mai rezilient, eficient energetic și adaptat la schimbările climatice. Discuțiile au evidențiat importanța cooperării dintre administrațiile publice, instituțiile naționale, partenerii de dezvoltare și comunități pentru transformarea angajamentelor climatice în proiecte și investiții concrete.
Chișinăul își consolidează dialogul local privind acțiunea climatică
Evenimentul a debutat cu mesaje de salut din partea reprezentanților Primăriei municipiului Chișinău, ai Centrului de Tineret Chișinău și a Irinei Plis, expertă de țară CoM East. Primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a subliniat importanța dialogului dintre autoritățile publice, organizațiile internaționale, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă pentru identificarea soluțiilor la provocările climatice. Potrivit primarului, rezultatele discuțiilor și propunerile formulate în cadrul evenimentului urmează să fie incluse într-un raport transmis, prin intermediul rețelei internaționale ICLEI, către ONU, partenerii europeni și Comisia Europeană, pentru promovarea priorităților locale în procesele de elaborare a politicilor climatice.
De la soluții bazate pe natură la planificare climatică și digitală
În cadrul sesiunilor tematice au fost prezentate inițiative și proiecte care contribuie la modernizarea infrastructurii urbane, gestionarea resurselor și consolidarea rezilienței municipiului Chișinău.
Victor Buzu, reprezentant al Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare, a prezentat proiectele SpongeCity, NONA și FUNDA, care abordează gestionarea apelor pluviale, valorificarea patrimoniului și cooperarea cu localitățile suburbane. Printre exemplele prezentate s-au numărat grădina de ploaie de pe bulevardul Grigore Vieru și perspectiva revitalizării Morii Roșii, inițiative care demonstrează potențialul soluțiilor bazate pe natură și al regenerării urbane pentru adaptarea orașului la schimbările climatice.
Bogdan Cazacu, specialist principal al Direcției relații externe a Primăriei municipiului Chișinău, a prezentat proiectul MICAD, dedicat planificării incluzive a tranziției climatice și digitale. Inițiativa pune accent pe consolidarea datelor, evaluarea riscurilor și definirea unor acțiuni cu priorități și responsabilități clare, contribuind la elaborarea foii de parcurs a municipiului în concordanță cu obiectivele Convenției Primarilor.
Convenția Primarilor – Est: exemple de investiții locale cu rezultate măsurabile
Irina Plis, expertă de țară CoM East, a evidențiat rolul Convenției Primarilor în sprijinirea autorităților locale prin instruire, asistență pentru planificare, parteneriate și schimburi de experiență.
Exemplele prezentate au demonstrat modul în care angajamentele climatice ale administrațiilor locale pot fi transformate în investiții care generează economii de energie, reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor publice.
Printre rezultatele evidențiate s-au numărat:
- Cantemir și Ocnița – modernizarea iluminatului stradal, cu economii de energie de 84% și, respectiv, 88%;
- Feștelița – utilizarea biomasei și a energiei solare, care generează economii financiare de aproximativ 57.000 EUR anual;
- Călărași – modernizarea energetică a grădiniței „DoReMicii”, unde măsurile de izolare termică și tehnologiile eficiente contribuie la reducerea consumului de energie cu 60–70% față de clădiri similare nereabilitate;
- Ialoveni – instalarea la sediul Primăriei a unui sistem fotovoltaic de 15 kW, completat de o capacitate de stocare de 30 kWh, alături de investițiile gospodăriilor în energie curată și mobilitate electrică;
- Ceadîr-Lunga – dezvoltarea unei pepiniere municipale de două hectare, cu aproximativ 7.500 de puieți, și extinderea acesteia prin integrarea soluțiilor de valorificare a apelor pluviale;
- Edineț – investiții în șase autobuze electrice, infrastructură de încărcare, piste pentru biciclete și amenajarea spațiilor publice accesibile.
Aceste exemple evidențiază contribuția autorităților locale la tranziția energetică și adaptarea climatică, prin soluții adaptate necesităților și resurselor fiecărei comunități.
Nina Costiuc, primărița satului Budești, localitate semnatară activă a Convenției Primarilor – Est, a împărtășit experiența comunității în dezvoltarea proiectelor de eficiență energetică și protecție a mediului. Modernizarea grădiniței, valorificarea energiei solare, proiectul parcului „Vatra Budești-ului” și inițiativele de reabilitare ecologică a râului Bălțata au ilustrat modul în care investițiile locale pot contribui simultan la protejarea resurselor naturale și îmbunătățirea calității vieții.
Finanțarea tranziției energetice și consolidarea capacităților locale
Un alt subiect important al evenimentului a vizat accesul la finanțare și dezvoltarea capacităților instituționale pentru implementarea proiectelor climatice.
Viorica Neghină, specialistă principală în cadrul Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), a prezentat abordarea integrată a planificării locale pentru energie și climă, precum și oportunitățile de renovare energetică a blocurilor locative prin Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial din Moldova (FEERM). Prezentarea a evidențiat beneficiile renovării energetice în reducerea consumului și a facturilor, îmbunătățirea confortului locativ și sprijinirea gospodăriilor vulnerabile.
Alexandru Lozinschi, reprezentant al Platformei Climatice din Moldova, a atras atenția asupra potențialului resurselor naturale din mediul urban, precum apa de ploaie, arborii maturi și resturile organice. Protejarea vegetației, reținerea apelor pluviale și îmbunătățirea calității solului au fost prezentate drept soluții accesibile pentru creșterea rezilienței climatice a orașelor.
Nadejda Chilaru, specialistă programe climă și apă în cadrul Alianței pentru Eficiență Energetică și Regenerabile (AEER), a abordat necesitatea consolidării capacităților autorităților publice locale și a prezentat demersurile de sensibilizare, fundamentare și dialog interinstituțional pentru instituționalizarea funcției de manager climatic. Aceste activități sunt desfășurate în cadrul proiectului „Comunități reziliente prin abilitarea femeilor” (ResCom2), faza a II-a, implementat de PNUD Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei și Norvegiei.
Dialog și cooperare pentru accelerarea acțiunilor climatice
Panelul de discuții, moderat de Lilia Rusu (Curchi), expertă de țară CoM East, a reunit perspectivele administrației publice locale, instituțiilor de profil și organizațiilor partenere, concentrându-se asupra alinierii obiectivelor climatice naționale cu prioritățile și acțiunile comunităților.
Participanții au discutat provocările legate de accesul la finanțare, capacitatea instituțională, coordonarea între autorități și integrarea soluțiilor climatice în procesele de dezvoltare locală.
Evenimentul a facilitat schimbul de experiență și identificarea unor direcții de cooperare pentru dezvoltarea proiectelor care răspund nevoilor cetățenilor și contribuie la reducerea vulnerabilităților climatice.
Prioritățile locale, parte a dialogului internațional pentru climă
Desfășurat în contextul pregătirilor pentru COP31, evenimentul „Town Hall COP Chișinău 2026” a adus în prim-plan rolul orașelor și comunităților în implementarea obiectivelor Acordului de la Paris și în promovarea unei tranziții climatice echitabile și incluzive.
Un rezultat important al evenimentului îl reprezintă reunirea experiențelor, provocărilor și propunerilor formulate de participanți, care urmează să contribuie la raportul transmis prin intermediul ICLEI către partenerii internaționali, pentru a susține reflectarea priorităților locale în dialogul privind politicile climatice. Totodată, exemplele prezentate au demonstrat că acțiunea climatică locală poate genera rezultate concrete atunci când este susținută de cooperare instituțională, investiții bine orientate și participarea activă a comunității.
Town Hall COP Chișinău 2026 a reconfirmat importanța dialogului dintre autorități, experți, societatea civilă și partenerii de dezvoltare pentru construirea unor comunități mai eficiente energetic, mai verzi și mai reziliente la schimbările climatice.
Prin intermediul Convenției Primarilor pentru Climă și Energie – Est (CoM East), autoritățile locale beneficiază de oportunități de instruire, schimb de experiență și cooperare pentru dezvoltarea și implementarea acțiunilor în domeniul energiei durabile și al adaptării la schimbările climatice.
